Home Editorii noștri îți recomandă Atenţie la ce lapte alegem să consumăm!

Atenţie la ce lapte alegem să consumăm!

by Crina Matei
0 comment

Peste 80% din laptele consumat de români este standardizat. Este concluzia la care au ajuns experţii Asociaţiei Pro Consumatori după ce au analizat conţinutul etichetei de la 25 mărci de lapte de consum comercializate în marile structuri comerciale. Studiul face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”.

Echipa de experţi a analizat informaţiile de pe etichetele următoarelor mărci de lapte cu 3,5% grăsime: Poiana Florilor, Olympus, Lactag, Carrefour, 365, Covalact de Ţară, Monor, Lăptăria cu caimac, Drag de România, Albalact, Rarăul, ProdLacta, SIM, Boni, Vreau din România, Oke, Pilos, Zuzu, Napolact, Milli, Proxi, Vadul Laptelui, Muller, Fulga şi Auchan. Dintre acestea, numai două mărci de lapte conţin lapte nestandardizat, spun experţii APC, şi anume „Lăptăria cu caimac” cu lapte pasteurizat la temperatură joasă, fără a fi prelucrat „lapte aşa cum îl dă vaca”, respectiv marca Muller care conţine lapte din Germania, tratat termic prin procedeul UHT. Potrivit studiului etichetelor, valoarea energetică per 100 ml lapte variază între 60,5 calorii şi 72 calorii, cantitatea de glucide din 100 ml lapte variază între 4 grame şi 4,8 grame iar cantitatea de proteine din 100 ml lapte variază între 2,9 grame şi 3,5 grame.

„Cel mai bun lapte atât din punct de vedere organoleptic, dar şi din punct de vedere al nutrienţilor continuţi şi al beneficiilor aduse organismului este laptele nestandardizat, cel care nu a fost prelucrat prin adăugarea de lapte parţial smântânit sau lapte smântânit sau orice adaos permis de lege sau omis prin acţiuni de lobby de legislaţia actuală”, spune Conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte APC.

Potrivit experţilor din cadrul APC, din păcate, 99% dintre cei care consumă frecvent lapte nu ştiu să facă diferenţa, pe baza informaţiilor trecute pe etichetă, între un lapte standardizat şi unul nestandardizat, aşa cum îl dă vaca, fapt ce reiese foare clar din oferta de lapte de consum existentă la vânzare în marile structuri comerciale.

De la ferma de vite până pe masa consumatorului, laptele standardizat traversează o serie de etape tehnologice, în standardizare esenţială fiind corectarea conținutului de grăsime. Corectarea grăsimii se face, după caz, prin adăugarea de smântână proaspătă în laptele mai slab, prin amestecuri de lapte ori prin extragere de smântână, „smântânire“, din laptele prea gras. Omogenizarea laptelui se face cu utilaje speciale, omogenizatoare, la presiuni mari și constă în dispersarea puternică a particulelor de grăsime, având ca scop prevenirea separării smântânii. Laptele omogenizat devine mai alb, mai opac, cu gust mai persistent de lapte proaspăt și mai digerabil de către copii, bolnavi şi bătrâni, dar devine și mai sensibil la lumină. Operația de omogenizare este tipică pentru numeroase produse din lapte, între care şi laptele reconstituit din lapte praf ori produsele pentru care se foloseşte lapte praf. Consumatorii, sunt de părere experţii APC, trebuie să ştie că omogenizarea laptelui de consum nu înseamnă doar amestecarea mai multor categorii de lapte, ci un proces cu implicații serioase.

Faza care asigură stabilitate laptelui de consum este pasteurizarea. În esență, produsul este încălzit până la o temperatură care distruge sau inactivează formele vii din produs, parțial chiar și formele de rezistență, adică sporii acelor microorganisme. Sunt multe tehnici concrete de conservare în acest fel, plecând de la încălziri la valori mici (63-65 grade Celsius) timp de zeci de minute, până la încălziri scurte (câteva secunde) la temperatură ridicată (70-90 grade Celsius); din acest grup face parte și metoda UHT (Ultra High Temperature – temperatură foarte înaltă, engl.), metodă pentru care procesatorii de lapte din toată lumea au făcut o adevărată pasiune în ultimii ani, metoda având şanse să rămână singura formă de pasteurizare a laptelui de consum în viitorul apropiat. Laptele pasteurizat în acest fel este afectat mai mult decât cel pasteurizat la temperaturi mai mici, dar devine stabil pentru multe luni, spre avantajul procesatorilor și comercianților, nu şi al sănătăţii consumatorilor, întrucât acest lapte este un aliment mort, spun experţii.

Laptelui de consum îi sunt asociate numeroase calificative, cu semnificație contextuală precisă, la care consumatorii ar trebui să fie atenţi, atunci când aleg un anumit lapte de consum. Laptele integral este cel din care nu s-a extras vreun component şi în care nu s-a adăugat nimic, laptele parţial smântânit este cel din care s-a extras o parte din grăsime, laptele pasteurizat este cel rezultat după aplicarea unui tratament de pasteurizare. Termenul de omogenizat face referire la laptele care a fost supus unei operații de mărunțire a particulelor de grăsime, cel de smântânit la laptele căruia i s-a extras grăsimea, în mod natural sau mecanic iar termenul de standardizat este aplicat laptelui adus la condiția din standard în privința conținutului de grăsime.

related posts

Leave a Comment