Home Editorii noștri îți recomandă „Cașcaval de Săveni”, al optulea produs românesc protejat şi recunoscut în Uniunea Europeană

„Cașcaval de Săveni”, al optulea produs românesc protejat şi recunoscut în Uniunea Europeană

by Florentina Lup
0 comment

Joi, 22 aprilie, a fost publicat în  Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Regulamentul de punere în aplicare al Comisiei Europene din data de 21 aprilie 2021, în cadrul căruia ,,Cașcaval de Săveni” a fost înregistrat ca produs de Indicație Geografică Protejată (IGP).

Cașcavalul de Săveni este o brânză maturată, cu pastă opărită, având o consistență semitare. Acest sortiment de cașcaval se obține din lapte de vacă crud prin coagularea enzimatică cu cheag și prelucrarea conform unei metode specifice zonei. Produsul se comercializează în două forme de prezentare: cașcaval protejat cu amestecuri de ceruri sau cașcaval protejat cu folii termocontractibile, de formă paralelipipedică sau cilindrică, cu o greutate  cuprinsă între 0,450 kg și 9 kg.

Materia primă folosită pentru fabricarea caşcavalului este laptele de vacă crud colectat din aria geografică delimitată, provenit de la animale locale care sunt metiși ai unor rase vechi locale precum „Sura de stepă” și „Bucșan” încrucișate cu alte rase de bovine cu performanțe productive ridicate.

Povestea Caşcavalului de Săveni

În zona Săveni, în anul 1959 a fost construită fabrica de prelucrare a laptelui unde a fost adus meșterul Caranica (1963), specialist recunoscut ca „meșter de cașcaval”. Meșterul Nicolae Caranica, specialist în prelucrarea laptelui, a „școlit” generații de tineri lucrători din Săveni și din zonele învecinate care moșteniseră îndeletnicirea prelucrării laptelui, învățându-i secretele prelucrării laptelui în cașcaval, îmbinând tehnicile de producere a cașcavalului cu metodele locale: utilizarea „barulei” la amestecarea cașului opărit (cca 80 °C) în coșuri din nuiele de răchită (care permit scurgerea saramurii fierbinți), frământarea manuală și turnarea pastei fierbinți, strângerea „buricului” și eliminarea aerului pentru obținerea unei paste compacte.

Până acum, România avea șapte produse înregistrate pe sisteme de calitate europene:

  • Magiun de prune Topoloveni – Indicație Geografică Protejată (2011);
  • Salam de Sibiu – Indicație Geografică Protejată (2016);
  • Novac afumat din Ţara Bârsei – Indicație Geografică Protejată (2017);
  • Scrumbie de Dunăre afumată – Indicație Geografică Protejată(2018);
  • Cârnați de Pleșcoi – Indicație Geografică Protejată(2019);
  • Telemea de Sibiu – Indicație Geografică Protejată(2019);
  • Telemea de Ibănești – Denumire de Origine Protejată (2016).

De asemenea, mai sunt în analiză la Comisia Europeană, pentru acordarea protecţiei europene, trei produse alimentare dintre care două pentru sistemul de calitate ,,Indicație Geografică Protejată” (Salată cu icre de știucă de Tulcea și Plăcinta dobrogeană) și un produs pentru dobândirea protecției europene ,,Specialitate Tradițională Garantată” (Salata tradițională cu icre de crap).

Sursa: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

related posts

Leave a Comment