Home Editorii noștri îți recomandă Constantin Brâncuşi – de la ţăranul român la zeu universal

Constantin Brâncuşi – de la ţăranul român la zeu universal

by Crina Matei
0 comment

Acum 144 de ani, într-o zi de 19 a lui Făurar, în satul Hobița, din județul Gorj, venea pe lume Constantin Brâncuși, cel a cărui măiestrie avea să revoluționeze lumea artei, fiind considerat unul dintre pionierii sculpturii moderne abstracte.

Constantin Brâncuşi este considerat un inovator, fiindcă a eliberat sculptura de imitaţia mecanică a naturii, a împletit ca nimeni altul spiritul şi sensibilitatea, exprimând însăşi esenţa lucrurilor, dinamismul formelor, combinând în operele sale simplitatea artei populare româneşti cu rafinamentul avangardei pariziene. Toate acestea explică de ce Brâncuşi este considerat cel mai important sculptor al secolului al XX-lea.

Viața lui Constantin Brâncuși

În 1906, Brâncuși expune pentru prima dată la Societe Nationale des Beaus-Arts și la Salon d’Automne din Paris, pentru ca în 1907 să-și închirieze un atelier în Rue de Montparnasse, zona boemă pariziană, unde intră în contact cu Guillaume Apollinaire, Fernand Léger, Amedeo Modigliani, Marcel Duchamp.

Până în 1914 Constantin Brâncuși participă cu regularitate la expoziții colective în Paris și București, inaugurând ciclurile Păsări Măiastre, Muza adormită și Domnișoara Pogany. În 1914 deschide prima expoziție în SUA, iar în 1926 revizitează țara pentru o importantă expoziţie cu lucrările sale la Galeria Brummer din New York.

La 22 septembrie 1931, la propunerea lui Nicolae Iorga, preşedintele Consiliului de Miniştri, Brâncuşi primeşte din partea statului român ordinul „Meritul Cultural”.

În anii 1937 – 1938, Brâncuşi inaugurează cele trei lucrări în grădina publică din Târgu Jiu – „Coloana Infinitului“, „Poarta sărutului“ şi „Masa tăcerii“, realizate cu piatră obţinută de la carierele de la Pietroasa, Ruşchiţa şi Baciu.

Pe 12 aprilie 1956, Brâncuşi, ajuns octogenar, îşi scrie testamentul, conform căruia atelierul său parizian, cu toate capodoperele sale, revine Muzeului de Artă Modernă din Paris, în condiţiile în care statului român a refuzat categoric acest gest, prin reprezentanţii săi.

La 16 martie 1957 Constantin Brâncuşi trece la cele veşnice şi este înmormântat în cimitirul Montparnasse din Paris.

Lucrările lui Brâncuşi sunt unele dintre cele mai apreciate şi valorizate opere de artă din întreaga lume, fiind, de departe, cele mai bine vândute creaţii ale vreunui artist român din istorie şi al patrulea în topul celor mai valoroase creaţii din lume, după Giacometti, Modigliani şi Matisse.

În mai 2017, o sculptură din bronz a lui Constantin Brâncuși a fost vândută, la New York, în cadrul unei vânzări organizate de casa de licitați Christie’s, cu suma de 57,3 milioane de dolari, iar lucrarea sa „La jeune fille sophistiquee” (Portrait de Nancy Cunard) a fost vândută, un an mai târziu, în mai 2018, la New York, de casa Christie’s, cu suma de 71 milioane de dolari, un record pentru artistul român.

Marea iubire a lui Constantin Brâncuși

Anul 1938 aduce una dintre cele mai fascinante poveşti de dragoste, trăite de Maria Tănase şi Constantin Brâncuşi. Întâlnirea celor doi a avut loc la Paris cu prilejul unei expoziții de artă populară organizată de Dimitrie Gusti. Aceasta a invitat-o pe Maria Tănase să facă împreună o vizită la atelierul sculptorului, însă scopul artistic al întrevederii avea să fie abandonat brusc în clipa în care cei doi mari artişti români se cunosc şi se îndragostesc, pe loc, nebuneşte, unul de celălalt. Brâncuşi o alinta pe Maria Tănase, declarându-i nostalgic: „Când te ascult cum le zici, Mărie, aș fi în stare să dăltuiesc pentru fiecare cântec de-al nostru o Pasăre Măiastră ! … Am colindat toată lumea, mă cunoaște tot pământul prin ce m-am priceput să fac, dar când aud cântecele noastre, mă apucă un dor de țară, de oltenii tăi și-ai mei, de apa tânguitoare a Jiului, de satul meu… „.

Povestea de dragoste tulburătoare a celor doi avea să se încheie după doar un an, după ce cântăreaţa a participat la Expoziția Internațională de la New York, unde Maria Tănase avea să cunoască un succes fulminant, mai ales după ce i-a cântat preşedintelui de atunci al SUA, Franklin Roosevelt. Însă conform biografilor celebrei artiste, aceasta nu l-a uitat niciodată pe Brâncuși, relaţia ei cu artistul fiind marea iubire a vieţii ei.

Sursa foto: Google

related posts

Leave a Comment