Momentul actual este unul dintre cele mai dificile pe care le traversează industria hotelieră românească, impactul negativ generat de epidemia de coronavirus afectând mai serios şi mult mai rapid industria noastră decât au făcut-o alte evenimente perturbatorii în ultimii 30 de ani.
Cel mai important aspect este reprezentat de necesitatea rezolvării cu prioritate a crizei medicale, şi de aceea hotelierii susţin măsurile luate de autorităţi. Unii dintre agenţii economici au alocat unităţi ca şi spaţii de carantină, alţii au închis porţile ca să permită angajaţilor să stea acasă, iar alţii continuă să livreze servicii pentru puţinii clienţi care însă au nevoie de hoteluri pentru sectoarele care încă funcţionează, cum ar fi cel medical, sau transport de marfă, livrare de energie sau de alimente.
Efectele aduse de criza coronavirus în turism sunt prezente serios şi în România. Călin Ile, președintele Federația Industriei Hoteliere din România a declarat că 62.5% din hotelurile din ţară intenţionează să-şi închidă porţilepe termen nedeterminat. Mai mult, hotelierii spun că planul de măsuri propus de Guvernul Orban să sprijine economia este departe de aşteptările industriei deoarece nu aduce prectibilitate. Un plan de măsuri valabil pentru o lună de zile nu ajută industria decât temporar şi nu va evita intrarea sectorului hotelier în colaps cu unităţi închise şi sute de mii de angajaţi disponibilizaţi şi trimişi în grija statului ca şomeri.
Călin Ile, președintele FIHR a mai declarat că : “ Sunt multe măsuri care nu sunt lămurite îndeajuns cum ar fi spre exemplu interpretarea subiectivă privind capacitatea financiară. Atât la şomajul tehnic unde iniţial plătesc operatorii ca ulterior să recupereze banii de la stat,cât şi la introducerea certificatelor de urgenţă eliberate de Ministerul Economiei, – Aduce DISCRIMINARE – între IMM şi firmele mari, între operatorii sezonieri ( care nu beneficiaza de aceleasi masuri) şi între cei activi tot anul – Nu aduce SIMPLITATE – cele mai bune măsuri acum erau cele simple şi uşor de aplicat şi de înţeles.”
Astfel, agenţii economici din turism cer ca infuzia de lichiditate în piaţă să se facă prin creditarea IMM-urilor şi prin prorogarea termenelor de plată a unor obligaţii fiscale cum ar fi impozitul specific sau impozitele pe clădire. O altă măsură pe care o cer hotelierii ar fi susţinerea acestora în relaţia cu furnizorii de utilităţi şi chirii. Mai précis, se cere ca statul să crediteze aceste servicii, deoarece nu ar fi onest ca această presiune să fie pusă numai pe furnizorii de utilităţi şi care ulterior fie să intre în dificultate fie să preseze la rândul lor restul actorilor care activează în economie.
O altă măsură menţionată în planul de măsuri şi cerută de toate structurile patronale este plata cu celeritate a tuturor datoriilor statului către operatorii economici, fie că vorbim de concedii medicale, facturi neachitate sau TVA de rambursat.
Reglementările privind şomajul ethnic, este cel mai aşteptat punct din lista de măsuri cu care statul vine în sprijinul economiei afectate de pandemia COVID 19. De aceea, lucrurile aici ar trebui să fie cât mai clare şi cât mai simple, astfel încât să nu fie loc de interpretări, spun hotelierii din turism. În acest moment operatorii hotelieri îşi pun întrebări legate de perioada în care acest sprijin va fi acordat, şi îşi pun întrebări dacă şi cum poate fi făcută evaluarea capacităţii financiare.
De asemenea, agenţii economici aşteaptă să li se comunice rapid care sunt demersurile necesare, prevăzute de metodologia pentru obţinerea Certificatului de Urgenţă pentru toţi operatorii economici. Călin ILE, președinte Federația Industriei Hoteliere din România este de părere că pentru turism trebuie gândite măsuri de susţinere şi pentru perioada care urmează stării de urgenţă.