Începând cu luna august 2022, Muzeul de Artă Constanța vă propune un pelerinaj artistic pentru a descoperi tainele Muzeului „Ion Jalea”, secție a muzeului de artă constănțean.
Legătura cu statuarul antic şi o viziune stenică asupra corpului uman îi prilejuiesc sculptorului lucrări inspirate de frumuseţea feminină în ciclul nudurilor şi a torsurilor drapate. Modelate cu atenţie, aceste corpuri împrumută din graţia şi armonia reprezentărilor antice greceşti. Amintind de Menada lui Scopas, Torsul drapat sau Victoria, pot sta fără îndoială într-o galerie a celor mai reuşite sculpturi româneşti. Dealtfel, autorul însuşi subliniază acest ataşament faţă de arta greacă prin titlul unei serii de lucrări: Nud – căutare în antic. Fie că avem de-a face cu fragmente de tors nud sau cu veşminte, lumina alunecă pe acestea, dezvăluie mai mult decât să acopere, trupul glorios, vibrând astfel suprafaţa şi accentuându-i dinamica. În general de dimensiuni mici, scenele de muncă prezintă ţărani în diverse atitudini şi ele dau măsura dragostei pe care Jalea o poartă oamenilor simpli, din rândul cărora el însuşi provine. Titlurile acestor lucrări sunt grăitoare: Lăptărese, Prăşitoare, Femei la semănat, Oameni cărând saci. Figurile înşiruite, ce repetă un ritm al muncii grele, sunt mai degrabă simboluri decât persoane anume. Cu portretele abia schiţate şi trupurile frânte de povara muncii, ele reprezintă un fragment din viaţa aspră a locuitorilor Dobrogei. Seria portretelor introduce privitorul într-un univers complex din punct de vedere stilistic şi divers morfologic. Fie că este vorba de figurile ţărăncilor, cu trăsături specifice zonei geografice, aşa cum apar ele în Portret de fată, fie că este vorba de o anumită interiorizare, aşa cum observăm în Autoportretul său, sau de trăsăturile ce apar vag, ca într-o aducere-aminte, în portretul Mamei, preocuparea pentru studiu şi lipsa oricărei idealizări artificiale marchează crezul artistic al unui sculptor care îşi cunoaşte bine meşteşugul. Desigur, din galeria portretelor realizate de el nu puteau lipsi o serie de personalităţi ale vremii sau ale istoriei, printre care amintim: Decebal, Mircea cel Bătrân, Portretul scriitorului Liviu Rebreanu, Portretul pictorului Theodor Aman, etc. Înzestrat cu o viziune amplă pentru formă şi spaţiu, precum şi cu o apetenţă specială pentru corpul uman, Ion Jalea a lăsat în urma sa o serie de sculpturi monumentale, dintre care amintim: Lupta lui Hercule cu Centaurul (dezvelită în 1925), în Parcul Herăstrău, Spiru Haret( 1935) şi George Enescu (1971) în Bucureşti, Mircea cel Bătrân (1972), la Tulcea, recent reamplasatul ansamblu sculptural reprezentat de Regina Carmen Sylva şi muza cu harpă, în imediata vecinătate a muzeului ce îi poartă numele, precum şi Arcaş odihnindu-se (1926), una din operele sale definitorii. 1. „Autoportret”, gips, 570 x 258 x 258 mm2. „Nud” – Căutare în antic, gips, 520 x 195 x 227 mm3. „Victorie” – Căutare în antic, gips, 505 x 220 x 272 mm4. „Cap de fată – Ala”, bronz, 460 x 240 x 260 mm5. „Theodor Aman”, gips, 565 x 320 x 313 mm6. „Tors drapat”, gips, 740 x 305 x 280 mm7. „Liviu Rebreanu”, gips, 550 x 340 x 330 mm8. „Prășitoarele”, bronz, 165 x 244 x 75 mm9. „Lăptăresele”, bronz, 200 x 425 x 90 mm